UPS,UGGs
UPS, UGGs.
Tu esti UGGly? Da, ‘mparate.
S-au lansat oficial UGG in Romania. Un spectacol simpatic. Cu fete care dansau vioi in cizmele aflate la momentul emotionant al interventiei pe piata romaneasca. Cu tragere la sorti, pentru cei care purtau o pereche venea si a doua daca avea mina buna miss Nu-stiu-ce, ca n-am retinut. Cu cadouas la final, o gentuta-breloc marca australiana in discutie, dar made in China.
UGGs sint comode. Bun, si gumarii sint la fel. Atunci UGG sint calduroase, usoare si nu intra apa in ele. Pai asa sint si apreschiurile, care au facut voga in anii ’90, cine avea o pereche era Elvis Presley cu James Dean si Julio Eglesias la un loc peste noapte. UGGs sint purtate de starurile hollywoodiene in diverse imprejurari. Ups. Asta trebuie sa fie, doar este secolul prosternarii la celebritati mai mult sau mai putin cartonate. De aceea nevoia de a le avea. De aici must have-ul. De-asta noua fita cu cizmele imblanite in culori diferite, de care nu te poti desparti, cum nu te poti desprinde de ideea ta fixa ca aduci cu Scarlett Johanson sau cu Angelina Jolie, deci ai tot dreptul. Ba chiar si stingul. Cu amindoua picioarele inmanusate intr-un soi de cojoc te fitii tantosa prin Bucuresti, convingatoare in discutii ce te ataca, doar tu le-ai luat pentru ca sint foarte comode si nu-i asa, si le-ai luat pentru ca tin cald, sigur n-are a face ca era aprilie, era zloata totusi si uite, poti sa le incalti cu piciorul gol. La drept vorbind, asta mi se pare singura chestie aparte pe care o propune déjà celebra firma de incaltari urite UGG, cum s-a autointitulat ironic la inceputuri. Ca poti sa-ti lipesti talpa goala de un interior de incaltaminte si reusesti –cica- sa te simti chiar bine. In rest e poveste spusa déjà, la noi cel putin una redundanta. Papuci de cojoc, cizmute de cojoc, manusele de cojoc, toate astea, impreuna cu celebrele creatii din piele si lina de oaie se vind cu un succes invers proportional cu trecerea vremii, prin Orastie, zona Bran-Sibiu-Brasov. Dar nu au fost tratate cu respect, a se citi marketing-cum-scrie-la-carte. Nu au fost doate cu talpa stantata frumos cu o emblema desteapta, nu s-a povestit despre ele in marile ziare financiare, nu au fost descrise prin reviste de moda si mai ales, nu le-a imbracat macar un fashion-icon-mioriticon. Ia sa sa le fi aranjat ei mai cu gust, sa le trateze cu solutii contra umiditatii, sa le fi colorat smecher si sa fi fost purtate de Linda Evanghelista, am fi fost noi, nu Australia, tara care vinde niste ciubote cu care te plimbi confortabil iarna la niste preturi cu care altii vind mobila masiva. O pereche de UGGs costa la noi si 2000 de lei, pretul depinde de model, pot fi scurte, lungi, gen ciorap sau cizma, ba chiar si papuc. Papucul de blana clasic, pe care il face praf catelul in doua secunde mai ales daca e in perioada de descoperire a eului canin. Da, acea pereche de papuci costa la noi cam 400 de lei pentru ca are emblema UGG.
In afara de snobism, care ar fi motivul pentru care am cumpara cu astfel de sume acest model de botosi, pentru ce ar purta la noi femeile asa ceva, in conditiile in care se stie, sintem o tara balcanica, ne plac incaltarile cu toc urias, ascutismele, liniile porno-elegante, ca deh, avem succes la micii intreprinzatori consumatori de mici? In afara de snobism , mai e un motiv: uniforma. Sintem brigadieri, ce Dumnezeu, ne place sa ne alienam. Pardon, sa ne aliniem.
