Moda electorala.
Moda electorala
Constat ca sint prima vrajmasa a uniformelor. In cazul acesta - uniformele de campanie electorala. Automat, cind se intra in iuresul candidaturilor, cind focul alegerilor arde mai virtos incepe confectionrea de geci, caciuli, veste - fiindca e iarna si neaparat fulare in culorile pe care si le-au adjudecat respectivele formatiuni politice, culori care, cum ar veni, nu mai au voie sa defileze prin alte curti, prin alte garderobe, prin aer sau baloane, cred ca nici libelulele sau fluturii nu au voie sa fie galbeni, rosii, albastri sau portocalii daca nu isi declara apartenenta la doctrina de partid zugravita similar. Las la o parte adjudecarea samavolnica a culorilor date noua tuturor in egala masura, in orice combinatii am vrea. Dar de ce cu fular, tricou, pufoaica toti, indiferent de partid? De ce nu variaza? De ce nu cu batic femeile dintr-un partid si barbatii cu batista decorativa in buzunar la alt partid? De ce nu folosesc doamnele agrafe colorate sau bentite, palariute? De ce nu au unii - pantalonii in culoarea partidului, altele - fustele de aceeasi culoare? Sau ceasurile? Hai sa acceptam ca intr-o echipa fiind poti sa arborezi niste combinatii cromatice care sa-ti deschida calea intii vizual spre alegatori si concurenti. Bun, gata, liber sa-si aleaga fiecare o culoare, verdele, albastrul, daca le place maroul n-au decit sa-l ia si sa profite de el. Dar accesoriile electorale reprezentative pot diferi de la partid la partid, ca doar nu au aceleasi idei, macar teoretic. Fular unul - hop si alalalt. Are sapca unul - la fel si-n partea cealalta. Vesta cu capse - asijderea. Asta e reteta sigura, nu-l lasa pe adversar sa sufle? Imita-l, ca poate stie el formula cistigatoare?
Totul e identic, cu exceptia culorii. Atit de plictisitor. Oamenii simt altfel. Originalitatea, individualitatea, dorinta de a te diferentia nu doar in doctrine sint niste utopii? Sint calitati superficiale, nu? Pare ca sint obligati sa pastreze dimensiunile, elementele, efectele specifice armatelor diferite. Pare ca sint echipe de fotbal laolalta cu suporteri, toti purtind acelasi echipament, culori diferite. Si poate ca e asa. Poate ca la sfirsit de meci ei isi schimba intre ei tricourile, trec pe la vestiare si apoi se invita la o bauta in care isi reamintesc faze interesante, isi admira muschii si anduranta, fentele si driblingurile. Poate ca ei de fapt sint o mare echipa, pe care noi nu o percepem ca atare, jucatorii colorindu-se diferit ca sa ne deruteze. Macar de am putea aplauda aceasta echipa ridicind vreo cupa.
